Extremele Politice ale Romaniei secolului XX /2 - Legiunea 1/2


Istoria Miscarii Legionare incepe cu Corneliu Zelea Codreanu, spun unii ca s-a si incheiat o data cu moartea sa. Multi considera ca succesorul sau, Horia Sima, a uzurpat capetenia si a denaturat adevaratul legionarism. Legiunea Arhanghelul Mihail, numită pe scurt Mişcarea Legionară, a fost o organizaţie naţionalistă din România interbelică. A fost creată la data de 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu. Organizaţia a avut un caracter mistic-religios, violent [Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, p. 341] anticomunist, antisemit şi antimasonic[Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri].


A precedat Miscarii Legionare o formatiune politica infintata de Profesorul Alexandru C. Cuza care pune bazele unei miscari (4 martie 1923), la Iasi, miscarea numita “Liga Apărării Naţional-Creştine” (L.A.N.C). Presedinte fondator fiind Alexandru C. Cuza, avand ca membri marcanti pe Gheorghe A. Cuza, Ion Zelea Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Paulescu, Nichifor Robu. Organul de presa al miscarii este “Apararea Nationala”, care a aparut intre 15 noiembrie 1925 -14 iulie 1935. Congresul de înfiinţare a avut loc în Aula Universităţii din Iaşi. Preşedinte a fost ales profesorul Alexandru C. Cuza. Corneliu Zelea Codreanu a fost însărcinat cu organizarea LANC pe întreaga ţară. La 26 martie 1923, Parlamentul modifică art. 7 din Constituţie, dînd din oficiu cetăţenie deplină tuturor evreilor aflaţi pe teritoriul patriei. LANC s-a împotrivit acestei măsuri şi a îndeamnat studenţimea la manifestări de protest. Au loc ciocniri cu poliţia. În aceste mişcări studenţeşti un rol important l-a avut Corneliu Codreanu, pe atunci membru LANC, ulterior fondator al Mişcării Legionare.
LANC a avut sub guvernarea Averescu (1926 - 1927), 10 deputaţi. În anul 1927 Legiunea Arhanghelul Mihail condusă de Corneliu Zelea Codreanu se desprinde din Ligă. Acesta nu izbutise să obţină un loc de deputat în alegerile din mai 1926. Organizatia a fost framantata de grave disensiuni interne, intre A.C. Cuza si Corneliu Zelea Codreanu. In iunie 1927, gruparea lui Codreanu a parasit L.A.N.C., intemeind Legiunea. La 14 iulie 1935, L.A.N.C. s-a unit cu Partidul National-Agrar, luand astfel fiinta Partidul National-Crestin. Citandu-l pe Corneliu Zelea Codreanu, cauzele scindarii au fost:
“Lipsurile conducătorului, greselile lui. Un conducător trebuie să facă necontenit scoală, în sensul vederilor lui, cu toti luptătorii din jur, pentru ca sã asigure unitatea de gândire a blocului respectiv. Să elaboreze un plan de luptă. Să dea directive în materie de actiune. Să fie un permanent slujitor al unitătii miscãrii, încercând cu dragostea lui, cu chemările lui, cu observatiile, cu pedepsele, să netezească neîntelegerile si nepotrivirile inerente o ricărei organizatii. Să fie un neîncetat îndemn către toti la îndeplinirea datoriei lor. Să procedeze cu dreptate, respectând normele de conducere pe care si le-a impus si în baza cărora si-a adunat oamenii. Din toate acestea, profesorul Cuza n-a făcut nimic.” [Pentru Legionari, Vol. I, de Corneliu Z. Codreanu, Ed. Totul Pentru Tara, Sibiu, 1936]
În anul 1930 Corneliu Zelea Codreanu înfiinţează o organizaţie anexă a Mişcării Legionare, intitulată Garda de Fier, organizaţie care să cuprindă în rândurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversităţile politice, care doreşte să lupte împotriva expansiunii comunismului din Rusia Sovietica. După aceasta Mişcarea Legionară a fost denumită uneori şi Garda de Fier. Despre originile mişcării, Neagu Djuvara scrie: "Să nu credeţi, cum spun adversarii Mişcării Legionare, că a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mişcarea Legionară a fost o mişcare autohtonă, născută din grupări studenţeşti anticomuniste” [Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, p. 214].
Aceasta este o miscare specifica pentru Romania, fiind singura miscare de natura fascista cu baze puternic ortodoxe, in alte tari neexistand miscari fasciste cu baze religioase. O caracterizare simpatetica o putem vedea aici:

“…este o miscare absolut originala, telul ei primordial si ratiunea ei de a exista fiind inaltarea spirituala si morala a omului, creiarea unui om nou, in ruptura cu omul democratic actual care e individualist si egoist.” [Paul Guiraud – “Codreanu et la Garde de Fer” 1940 , prefatata de E. Cioran]
Miscarea, atat sub conducerea "Capitanului" Codreanu, cat si sub "Comandantul" Horia Sima a fost aceeasi miscare extremista-nationalista, xenofoba si profund antisemita. Exista numeroase scrieri despre fenomenul legionar, unele scrise chiar de liderii Miscarii Legionare (Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Constantin Papanace s.a.), de membrii si simpatizantii miscarii, si de istorici straini (Armin Heinen, Francisco Veiga, Andreas Hillgruber, Nicholas Nagy-Talavera, Radu Ioanid, Leon Volovici etc.), si de romanii Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Alex Mihai Stoenescu, Ioan Scurtu, Z. Ornea, Mihail E. Ionescu, Mathatias Carp, Lya Benjamin, Ion Coja, Dan Zamfirescu si multi altii. Inca inainte de formarea Mişcării Legionare, in octombrie 1923, Codreanu, impreuna ca conducatori ai miscarilor studentesti Ion I. Mota, Ilie Garneata, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Traian Breazu, Vernichescu, Nicolae Dragos s.a., organizeaza un complot pentru pedepsirea ministrilor care au dat prin Constitutie drepturi politice si cetatenesti evreilor, urmat de "Complotul din Dealul Spirii", care hotaraste impuscarea "politicienilor tradatori" si a "plutocratilor evrei". La 23 martie 1923 este pentru prima oara arestat, fiind invinuit de agitatie antistatala. In inchisoarea de la Vacaresti, infiinteaza la 8 noiembrie 1923 "Fratia de Cruce". Eliberat dupa cateva luni, este din nou arestat, anchetat cu duritate, judecat si achitat. Corneliu Zelea Codreanu jura sa se razbune. O face asasinandu-l pe comisarul de politie Manciu. Urmeaza un proces care incendiaza viata romaneasca a epocii, incheiat cu achitarea lui Codreanu, la 26 mai 1925. Mii de legionari i-au sarbatorit achitarea. Si mai multi au fost prezenti la Focsani, unde s-a casatorit cu Elena Ilinoiu, si boteaza cu acest prilej 100 de copii cu prenumele de Corneliu. Imediat dupa aceea, pleaca la studii la Berlin, Jena si Grenoble, si se reintoarce acasa cu un doctorat in economia politica.

Miscarea Legionara infiintata de Codreanu s-a manifestat mai intai ca anti-bolsevica, si apoi s-a voit "sabia de vapaie a Arhanghelului Mihail: care arde cangrena politicianismului corupt. Elita tanara a societatii romanesti (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcanescu, Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Radu Gyr, Marieta Sadova, Nichifor Crainic, P.P. Panaitescu, Constantin Noica, Virgil Gheorghiu, Horia Stamatu si multi altii au crezut cu sinceritate in destinul istoric al Miscarii Legionare de innoire, a Romaniei. Din nefericire, ei nu au dat atentie crimelor prin care isi afirmau crezurile legionarii (asasinarea de catre Ion Mota a studentului Vernichescu in 1924, a comisarului C. Manciu de catre Corneliu Zelea Codreanu in 1925, a elevului evreu David Fallic de catre Neculai Totu in 1926).

3 comentarii:

Anonim spunea...

comunisti,legionari-mizeria totalitara

Stefan_L spunea...

Anonim-ule, habar nu ai despre ce vorbesti. Da, Miscarea a murit odata cu Corneliu Zelea Codreanu.... din pacate! Principiile sale nu vor muri insa niciodata !

Mumulea spunea...

Doua scurte observatii asupra doar ultimului paragraf:

Aurel Vernichescu supravietuieste tentativei lui Ion Mota de a-l ucide, lupta armat contra trupelor de securitate in 1949, este capturat si ucis in inchisoare.

Constantin Manciu nu era un comisar de politie ci Prefectul Politiei Iasi, adus special pentru a tine sub control miscarea studenteasca radicala. Din pacate strategia-i bazata pe violenta, abuz si crima i s-a intors si i-a explodat ad literam, in fata.