Capitalism 2.0 – “de 10 generaţii”

Istoric vorbind, o generatie cuprinde  20 de ani, desi in zilele noastre lumea anglo-saxona vorbeste de ceva intre 25-27 de ani. Calculand pe baza “generatiei istorice”, capitalismul este un sistem economic destul de tanar, cam 10 generatii. Denumirea sistemului are multi tati, eu cred ca tatal adevarat al acestui formulari stiintifice si denumirii acestui  sistem a fost economistul englez David Ricardo (1772 – 1823). Pentru invatatii moderni el este considerat, impreuna cu Thomas Malthus, Adam Smith, si John Stuart Mill, un clasic proeminent al economiei moderne. Economia Ricardiana este o capodopera care strabate timpurile. Din nefericire, ea s-a pierdut, fiind alterata de toti care l-au urmat, inclusiv amicul Karl Marx. 

Nu cred ca exista solutii mai bune decat cele formulate de el in economia si managementul agrar (agricol). Cartea lui “On the Principles of Political Economy and Taxation” (Despre Principiile Economiei Politice si Fiscalitatii) scrisa in 1817,  mentioneaza pentru prima data termenul “Capitalism”. Etimologia cuvantului este si ea destul de complicata, pot sa va spun ceea ce cred eu, -  sursa este indo-europeana si se bazeaza pe termenul sanskrit “catal”, mostenit de francezi – chattel si de englezi – cattle, in romaneste bovine, adica in sensul antic, proprietate personala. Explicatia in Wikipedia (latinul Capitalis) este gresita cu desavarsire.

Daca noi cautam in seria noastra de articole  un Capitalism 2.0, trebuie sa intelegem ca a existat si un “Capitalism Beta” , care timp de alte 10 generatii, inaintea capitalismului, a reusit sa-si gaseasca locul si functionalitatea in viitoarele sisteme economice. Acest “Capitalism Beta” s-a numit Mercantilism, bineinteles ca cei mai in varsta isi aduc aminte de injuraturile comuniste la adresa acestui sistem, confundat de multe ori de ţaţele care predau “Economia Politica” cu capitalismul.
 
Un lucru interesant, de care nu ma voi ocupa, in special din cauza sensibilitatilor religioase, care pot fi interpretate diferit de ceea ce mi-as dori sa exprim, este viziunea religioasa (morala si etica) a diverselor denominatiuni fata de capitalism, afaceri si profit. Pot sa va asigur, insa, ca viziunea protestanta a fost  cea mai eficienta in creatia capitalismului modern, de bine sau de rau.
 
Capitalismul anglo-saxon este bineinteles cel generat de etica protestanta. Capitalismul german, desi si el in mare bazat pe etica protestanta, a fost diferit.  Surprinzator sau nu, modelul britanic a fost complet diferit de cel american. Imperiul Britanic nu a avut niciodata un sistem oligarhic, cel american a fost la inceputurile lui oligarhic. Capitalismul oligarhic se caracterizează prin concentrarea proprietăţii private asupra capitalului în mâinile unui număr redus de familii, marea majoritate a populaţiei fiind lipsită de capital, obligată să trăiască exclusiv din salariu. Concentrarea proprietăţii asupra capitalului se realizează prin mijloace semi-legale, coruptie sau înşelăciune, prin mecanisme legislative şi financiare, antidemocratice, contrare intereselor marii majorităţi a populaţiei şi favorabile minorităţilor oligarhice.

Americanii au avut parte de oligarhii lor: John Astor, Andrew Carnegie, John W. Gates, J. P. Morgan, John D. Rockefeller, Cornelius Vanderbilt, toti baroni talhari si crestini credinciosi, astazi nume de fundatii de binefacere si patroni ai artelor. Daca bogatia lor, agonistita printr-un capitalism salbatic si feroce, a fost bazata pe capturarea si jaful unor bogatii care nu apartineau nimanui si consolidarea unor piete care nu au existat inaintea lor, capitalismul britanic s-a nascut prin capturarea unor piete si resurse aflate in primul rand  in afara statului insular. Capitalismul  britanic s-a bazat pe un imperiu colonial, administrat prin companii cu actiuni.

Din nefericire, o mare parte din fostele tari comuniste au avut parte de ambele feluri de capitalism, care a generat un capitalism autohton unic in istoria societatii umane. Vom discuta despre acest hibrid care ne afecteaza si noua viata zi de zi.

Cateva cuvinte premergatoare postarii viitoare, despre comunism si falsa tranzitie. Cateva diferente fundamentale:
- Absenţa formală a pieţelor capitaliste şi a proprietăţii private
- Absenţa asociaţiilor civice şi a societăţii civile (sindicate, media etc.) necontrolate de partidul-stat
- Absenţa structurilor politice autonome
- Absenţa separării puterilor în stat
- Sisteme de alocare a resurselor bazate pe status politic şi nu pe clasă sau putere de cumpărare.
- Subordonarea politică a economiei. Inexistenţa falimentelor. Eficienţa economică redusă.
- Banii nu reprezintă adevăratul mijloc de schimb (traficul de influenţă şi barterul ocupă ponderi mai importante în comunism decât în capitalism)
- Incertitudinea rezultatului acţiunilor iniţiate de indivizi datorită implicării aleatoare a factorului politic
(din Sawka – 1999 p.23, Ray 1996 p.67)

Cred ca tabela care insoteste acesti parametri ai comunismului economic ne poate arata extrem de facil ca noi, romanii, si tara noastra Romania nu se afla in nici un capitalism, noi ne aflam intr-o perioada postcomunista, pe care unii o doresc la nesfarsit. Asa ca dragi prieteni stangisti, injuratori ai capitalismului, Romania nu se afla in nici un capitalism, ci este pierduta intr-o interminabila tranzitie. Cand in sfarsit dreapta se va trezi si va termina sa aiureze cu lozinci imbecile vom putea discuta mai departe.

0 comentarii: