America: Originea sistemului constitutional

Sistemul constitutional al Statelor Unite ale Americii a preluat si adaptat traditiile constitutionale ale Regatului Unit, de care fostele colonii s-au despărtit printr-un război sângeros de independentă. În nici o altă Constitutie din lume, poate cu exceptia celei a Canadei si a Australiei, nu se întâlnesc atât de numeroase si atât de profunde elemente traditionale ale juristprudentei britanice, ca în Constitutia americană si, să nu uităm, Imperiul britanic a avut o întindere uriasă, unul dintre principiile de bază ale guvernării teritoriilor ocupate de acesta, constituindu-l controlul britanic asupra întregului sistem de drept local parte din jurisprudenta imperiului. Parintii fondatori ai Constitutiei Americane au adaptat cu un uimitor simt al practicii politice - rod al educatiei protestante si al studiilor unora dintre ei în Anglia - spiritul reformator al filozofiei politicii engleze din secolul al XVIII-lea.

În ceea ce priveste conceptia constitutională, fondatorii Constitutiei americane au transpus în practică, printr-o îmbinare armonioasă si echilibrată a institutiilor de guvernare - devenită model de referintă pentru statele europene - principiul separatiei celor trei puteri, formulat definitiv de Montesqieu, dar fundamentat de o seamă de gânditori englezi James Harrington si John Locke.

În general, autorii americani sunt de acord că sursele gândirii politice a colonistilor sositi pe „Noul Continent" au constat în acea perioadă în:

1. preceptele Bisericii puritane;
2. documentele corporatiilor comerciale ale celor 13 colonii;
3. dreptul anglo-saxon;
4. experienta politică dobândită în urma celor două revolutii britanice din 1640-1649 si cea din 1688, prin care puterile Coroanei au fost limitate de burghezie.

Acestor surse primare li s-au adăugat convingeri politice, proprii modului de viată al colonistilor, potrivit cărora, legitimitatea actului de conducere nu este conferită de seful statului - Monarhul - ci de vointa electoratului (nu ma folosesc de cuvantul popor din cauza votrului cenzitar), detinătorul suveran al puterii. Din această perspectivă, se considera că electoratul/poporul, constient de puterea ce-i apartine ca un drept natural, o încredintează printr-un mandat unor reprezentanti pe care tot el îi învesteste cu prerogative de guvernare. Pe unii îi poate chiar revoca dacă nu îsi îndeplinesc mandatul în mod corespunzător. Este pentru prima dată în istoria politică modernă, când un individ desemnat într-o functie electivă poate fi revocat de alegătorii săi.

Conceptia potrivit căreia suveranitatea apartine poporului, transpusă din Europa în America a avut ca efect si ruperea legăturilor spirituale între colonisti si Coroana Britanică care pretindea prerogativele conducerii ca pe niste bunuri patrimoniale cuvenite de drept, Monarhului. Se întelege că această convingere politică, abil infiltrată în constiinta publică, a constituit unul dintre factorii ideologici ai victoriei celor 13 colonii împotriva Angliei, exprimată prin adoptarea la 4 iulie, a Declaratiei de Independentă - actul politic în care s-a consemnat nasterea unei noi naŃiuni si chintesenta unei noi filozofii asupra libertătii omului .

Unul dintre pilonii Declaratiei de Independentă a fost hotărârea fermă a coloniilor americane de a se împotrivi despotismului si tiraniei exercitate de autoritătile administrative desemnate de Coroana britanică. Nu era însă o luptă împotriva abuzurilor săvârsite de Guvernatorul sau de armata engleză în înfăptuirea legilor britanice, ci de o luptă împotriva legilor ca atare, a sistemului de guvernământ britanic . Aceasta explică de fapt, fervoarea cu care colonistii si-au însusit conceptia pe care se bazează principiul separatiei celor trei puteri (adică, prevenirea tiraniei si a confuziei puterilor), precum si măiestria consfintirii acestuia în Constitutia din 1787. Principiul separatiei puterilor, care este unul dintre principiile fundamentale care stau la baza doctrinei si practicii constitutionale americane, reprezintă alternativa regimului absolutist.

In ceea ce priveste forma de guvernământ, fondatorii Constitutiei au optat pentru republică. Motivele acestei optiuni au fost cel putin două: aversiunea fată de Coroana britanică; acceptarea fără rezerve a principiului suveranitătii poporului, nu numai de către reprezentantii celor 13 colonii în Congresul de la Philadelphia, ci si de către marea masă a colonistilor care se autointitulează chiar, în Preambulul Constitutiei, „Noi, Poporul Statelor Unite (...)"

1 comentarii:

John Galt spunea...

Mai nou exista niste amendamente extrem de socialiste ce sigur nu ar conveni multora in trecut.

Partea frumoasa e insa alta: de cateva zile HAYEK e nr 1 la cele mai bune carti vandute pe Amazon.

Ayn Rand vine si ea din urma.

Cum se autoregleaza Universul, nu?

:)